Conform art. 1034 C. Civ., “testamentul este actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una din formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață”.
Testamentele sunt acte juridice de ultimă voință
care cuprind, pe lângă legate ( dispoziții cu privire la bunuri), și alte manifestări de voință ale testatorului sau numai asemenea manifestări de voință ( felul în care vor fi organizate funeraliile). Actualul Cod civil prezintă testamentul ca un act juridic complex, care poate conține atât dispoziții referitoare la patrimoniul succesoral, desemnarea legatarului cât și/doar dispoziții referitoare la partaj, revocarea unui testament anterior, dezmoștenire, numire de executori testamentari, recunoașterea unor copii etc..
Testamentul este un act juridic din categoria liberalităților, translativ de proprietate, unilateral (cuprinzând expres voința testatorului), personal (nu poate fi făcut prin reprezentant), individual (exprimă voința unei singure persoane), solemn.
Testamentul este un act juridic mortis causa, căci efectele sale se produc numai după decesul testatorului.
TESTAMENTUL
Spre deosebire de donație, testamentul este revocabil, astfel încât testatorul poate reveni asupra dispozițiilor sale prin revocarea testamentului inițial. De asemenea, testamentul are un caracter excepțional, existând posibilitatea ca acesta să conțină mai multe acte juridice.
Referitor la execuția testamentară, aceasta revine de obicei moștenitorilor legali ( cei care vin în virtutea legii la moștenire) sau legatarului universal ( celui care i-au fost lăsate toate bunurile mobile și imobile prin testament), însă nu este exclusă o terță persoană, care, deși nu moștenește nimic, să fie numită expres pentru a se ocupa de împărțirea bunurilor conform voinței defunctului. Executor testamentar poate fi orice persoană cu deplină capacitate de exercițiu, care beneficiază de prezumția bunei-credințe.
Persoana care pretinde vreun drept în baza unui testament trebuie să facă dovada existenței acestuia. Dovada se face printr-un înscris care îndeplinește condițiile testamentului autentic, olograf, privilegiat sau al sumelor și valorilor depozitate.
În cazul dipariției sau distrugerii testamentului într-o împrejurare fortuită sau de forță majoră, dovada se face prin orice mijloc de probă.
Testamentul
Testamentul poate lua mai multe forme:
- Testamente ordinare, reprezentate de testamentul olograf și de cel autentic
- Testamente privilegiate
- Testamentul sumelor și valorilor depozitate.
TESTAMENTUL OLOGRAF
Acest tip de testament este creat și redactat în totalitate de testator. El trebuie scris, datat și semnat de mâna testatorului, altfel fiind considerat nul. Spre deosebire de testamentul autentic, cel olograf poate fi făcut de orice persoană care știe să scrie, oriunde și oricând, fără a fi nevoie de vreun martor și fără a necesita o cheltuială materială. El asigură secretul dispozițiilor sale și poate fi revocat ușor prin distrugere voluntară. Totuși, acesta poate fi distrus ușor de alte persoane, poate fi falsificat, testatorul poate fi forțat să redacteze testamentul, poate ridica probleme de interpretare și este cel mai ușor de contestat.
Testamentul olograf nu trebuie să aibă o structură anume sau formulări speciale, ci poate fi întocmit întocmai după bunul plac al testatorului. Înainte de a fi executat, testamenul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare. După deschiderea procedurii succesorale notariale, dacă cei cărora le este opus testamentul contestă semnătura sau conținutul testamentului, notarul public va recurge la efectuarea expertizei grafoscopice. Această expertiză se realizează fie în institute și laboratoare de expertize criminalistice, fie de către experți criminaliști autorizați.
TESTEMENTUL AUTENTIC
Testamentul autentic este cel autentificat de un notar public sau de altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat, potrivit legii. El poate fi întocmit de către acestă autoritate publică sau primit și autentificat de aceasta. Testatorul poate fi însoțit de martori care asistă la autentificarea actului, prezența acestora nefiind totuși obligatorie. Avantajele testamentului autentic sunt:
- Poate fi făcut de orice persoană, chiar dacă acesta nu poate citi și semna;
- Autenticitatea actului poate fi contestată mai greu;
- Voința testatorului poate fi viciată mai greu;
- Testamentul nu poate fi distrus, originalul existând în arhiva notarului;
Acest tip de testament presupune cheltuieli materiale, dar la ora actuală este cel mai des utilizat tip de testament în România.
Procedura autentificării actului cuprinde dictarea/înmânarea dispozițiilor către notarul public, acesta fiind apoi redactat și dat testatorului pentru a fi citit.Ulterior citirii, testatorul trebuie să confirme că actul reprezintă ultima sa voință și să îl semneze.
În cazul în care testatorul nu poate citi, se aplică următorele soluții pentru autentificarea testamentului:
- Dictarea conținutului către notar, în prezența a doi martori ;
- Menționarea în încheierea de autentificare a imposibilității semnării actului de către testator, din diverse motive ;
- Semnăturile martorilor după identificarea lor în încheierea de autentificare ;
- Citirea actului testatorului de către notar ;
După autentificare, notarul public are obligația de a înregistra testamentul în Registrul național notarial de Evidență a Liberalităților. Informațiile cu privire la existența unui testament se pot da numai după decesul testatorului.
TESTAMENTUL FĂCUT ÎN TIMPUL EPIDEMIILOR, CATASTROFELOR, RĂZBOAIELOR SAU A ALTOR CIRCUMSTANȚE DE ACEST FEL
Aceste testamente fac parte din categoria celor privilegiate, care au o formă autentică simplificată cauzată de situația excepțională în care se află testatorul.
Se pot întocmi în fața unui funcționar competent al autorității civile locale.
TESTAMENTUL FĂCUT LA BORDUL UNEI NAVE/AERONAVE
Este valabil documentul făcut în fața comandantului navei/aeronavei românești pe durata călătoriei fluviale/aeriene.
TESTAMENTUL MILITARILOR
Este valabil testamentul făcut în fața comandantului unității militare, dacă testatorul este militar sau face parte din personalul forțelor armate ale României și se află în imposibilitatea de a se adresa unui notar public.
TESTAMENTUL UNEI PERSOANE INTERNATE ÎNTR-O INSTITUȚIE SANITARĂ
Se încheie în fața directorului, medicului șef al instituției sau al serviciului sau în fața medicului de gardă.
Testamentele privilegiate se incheie în prezența a doi martori, aceștia trebuind să semneze alături de agentul instrumentator și de testator. Dacă testatorul nu poate semna se va face mențiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze.
Moţoc Doriana
